Negociere...

In seara asta, eu cu tati sus la televizor, Alex se invarte pe jos... la un moment dat vine sus la mine:
A: Mami, imi tai te rog o felie din prajitura asta?
Eu: Da, in cateva minute...
Trece cam 1 minut:
A: Mami, iti aduc un cutit sa tai prajitura?
Eu: Nuuuu, hai ca vin eu in 2-3 minute jos sa iti tai [era filmul pe gata :D]
A: Dar mai bine iti aduc eu un cutit...
Eu: Lasa ca iau eu...
A: Uite, ma lasi sa iti aduc cutit, iar eu iti aduc un Lego City cadou!

Ei, cand am vazut ca e dispus sa dea din Lego City, mi-am dat seama cat era de disperat dupa felia de prajitura, asa ca am renuntat la ultimele momente din film :)

Iar dupa ce a terminat bucata de prajitura, m-a chemat sa imi spuna ca imi da de fapt 3 cadouri - 3 Lego City, si pot sa ma joc cu ele! :)

V-am zis ca e un scump? :)

Tehnica de negociere :)

O discutie la serviciu azi mi-a adus aminte de o intamplare mai veche :)

Aveam vreo 17-18 ani, eram in plimbare prin oraselul natal... si la un moment dat s-a apropiat de mine o doamna de etnie rroma, care incerca sa vanda niste haine SH. Si incepe si imi arata (sau ce putin incearca): ba o fusta, ba o rochita, ba o bluza... eu, oricum fara bani, si pe vremea aia inca neinteresata de haine (da, mi-am identificat partea tipic feminina ceva mai tarziu, acum sunt in stare sa stau o zi intreaga in magazinele de haine), ii spun ca nu ma intereseaza nimic pentru mine.
Si a inteles, s-a oprit. A stat putin, si-a aranjat traistuta, si apoi s-a apropiat de mine din nou, de aceasta data cu o bluza masculina:
Ea: Ia uite, cat de frumoasa e bluza asta!
Eu, destul de contrariata: Dar nu e de mine!
Ea: E buna pentru barbatul tau!
Eu: Dar n-am barbat!
Ea: Ei, nu-i nimic, ca o sa iti dea Dumnezeu! Dar ia uite cat e de frumoasa...

Nu m-a convins (de fapt oricum nu aveam bani), dar acum, daca stau bine sa ma gandesc, i-ar fi venit lui Cristi, pe care l-am cunoscut muuulti ani mai tarziu :))