Am asteptat cu mult drag acest concurs :) mi-a placut mult editia 2011, asa ca am pornit cu ganduri mari spre editia 2012 :)
O modificare majora a organizatorilor a fost perioada - iar luna mai e cam capricioasa din punct de vedere al vremii. Dupa ce saptamana trecut am "ratat" o evadare pe vreme excelenta, saptamana asta a plouat in fiecare zi. Am zis ca totusi, mai rau ca la Prima Evadare 2011 n-are cum sa fie, asa ca am saltat bicicleta in masina si m-am prezentat la start. Apoi, am convins-o si pe Iuliana sa mi se alature, ca doar ploaia incetase :D
Pentru cine nu stie - la o astfel de competitie starturile sunt decalate, echipele pleaca una dupa alta, la o anumita diferenta de timp. Programul fusese stabilit, se pleca la 3 minute diferenta, noi eram programate pentru putin dupa ora 12. Pana la urma, cum o parte din echipe nu s-au prezentat, am pornit mai devreme, aproape ultimele, confom ordinii din planificare. Si, ca un facut, nici n-am pornit bine, ca s-a pornit si o ploaie torentiala :) chiar m-am razvratit putin atunci, baietii prinsesera aproape o ora fara ploaie :D
In mod normal, ploaia nu ma sperie :) dar... am ochelari, Iuliana la fel. Doar persoanele care poarta ochelari imi pot intelege nervii pe ploaie :) ca picaturile se pun pe ochelari si incep sa vezi aiurea, plus ca ochelarii se mai si aburesc si nu mai vezi nimic :D si pe langa toate celelalte chestii la care trebuie sa fii atent, mai vine si chestiunea asta in plus :) Pentru urmatoarele concursul o sa imi iau lentile de contact :) Dixit!
Apoi, o alta dificultate pe ploaie (dar de care am suferit toti :D) - crengile lasate ale pomilor, plantele inclinate etc. Pe de o parte iti impiedica vizibilitatea, te uiti de 3 ori - o fi sau n-o fi poteca aici, oare se continua sau se infunda (am trecut de vreo 2 ori pe langa postul 2 asa, eram convinse ca se infunda cararea, cand se fapt nu se infunda :D), pe de alta parte le "iei" din plin cu fata sau cu casca - mi-am si agatat casca in pomi de vreo 3 ori :D si cum era prinsa bine de cap, era sa raman agatata cu totul :))
Alt aspect - daca esti al doilea - crengile care se agata in cel din fata ta vin cu putere peste tine :)) primele le-am cam luat in plina figura, apoi am prins strategia - aplecam capul ca sa le "iau" in casca, dar asta afecteaza faptul ca nu mai vezi drumul pe care ar trebui sa il iei cu bicicleta, deci am mai luat si balti si zone de namol pe care n-as fi vrut sa le iau :))
Apoi - baltile si namolul. Te concentrezi cum sa le abordezi, si "ratezi" potecile de pe langa drum :) Strategii de genul "a treia poteca la stanga" devin extrem de nesigure :)) - "o luam pe asta; o fi a treia, poate e a 4-a, poate cea dinainte nu era poteca" :))
Iar ca totul sa fie complet, mi s-a stricat si ciclometrul inca dupa primii 20 de metri, asa ca nu mai aveam idee de distanta parcursa :) anul trecut ne-a ajutat mult, "o poteca la stanga peste 300m" era o chestie clara, dar acum n-a mai functionat :D iar ochiometric nu prea ne-a iesit, intrucat pe portiuni mergeam mai repede iar pe altele impingeam bicicleta, deci nu mai puteam aprecia nici macar o viteza medie...
Consecinta - am gasit punctul 1 dupa o mica ezitare, am gasit punctul 2 dupa 2 ezitari, 3,4,5 si 6 fara probleme :) apoi am ratacit rau spre punctul 7, si am reusit sa iesim major in afara hartii :)) iar dupa un total de vreo 3 ore apoteotice de pedalat pe ploaie torentiala, am hotarat sa abandonam.
Am primit sfatul "mergeti spre sud", si am iesit pe o straduta din comuna Voluntari, departe rau de unde ar fi trebuit sa fim :) de acolo am luat-o pe asfalt, si pana la punctul de start am mers vreo 6 km :D Ah, e super tare sa mergi cu bicicleta pe asfalt pe un drum cu canalizare/scurgere proasta :D aveam portuni de drum cu apa si de peste 10 cm - evident, am stropit tot in jur, in special pe noi :))
Partea buna e ca s-au spalat si bicicletele :) cand am iesit cu ele din padure ne-am distrat copios - eu aveam o creanga intreaga prinsa intre butucul rotii din fata si frana fata (auzeam eu ceva "frecand" la frana, dar n-am dibuit ce pana n-am iesit la lumina), iar Iuliana avea niste plante gen iedera infasurate elegant peste caseta de pinioane :)) noroc ca n-a incercat sa schimbe viteza :D
Cam asta a fost povestea noastra de la Velocompass 2012. Acum, daca stau bine sa ma gandesc, intre urzicile de iulie de anul trecut, si ploaia de mai de anul asta, aleg fara drept de apel urzicile :))
Sa ne vedem cu bine la editia urmatoare, asta e, pentru mine, inca o cursa de razbunat! :))
Se afișează postările cu eticheta orientare. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta orientare. Afișați toate postările
duminică, 20 mai 2012
sâmbătă, 7 aprilie 2012
Scurte :)
1. Am castigat o busola la concursul Bloggeri cu orientare :) Yupiiiii!
2. Mi-au iesit cateva flori Enel :D le astept si pe celelalte ;)
3. Azi am treaba multa si diversa :D revin deseara cu detalii :)
Spor la treaba! :)
2. Mi-au iesit cateva flori Enel :D le astept si pe celelalte ;)
3. Azi am treaba multa si diversa :D revin deseara cu detalii :)
Spor la treaba! :)
vineri, 2 martie 2012
Urzicile de mai :)
Am nevoie de un raspuns cat mai profesionist la o intrebare care imi revine obsesiv in cap de ceva vreme: cat de mari si de "tari" sunt urzicile de padure in luna mai? :)
Stiu, la prima vedere pare o intrebare stupida :D va rog sa ma credeti ca nu e :) Anul trecut am avut tangenta cu ele la sfarsit de iulie, cand erau de vreo 2 metri inaltime, ocupau un volum semnificativ, usturau a naibii de tare, si mai si lasau pe mine o pudra ciudata alba, si in mine o senzatie de furnicaturi care n-a trecut vreo 3 zile :D
Asta pentru ca, "citind" o harta si alegand traseul cel mai scurt, nu stiam ca vom trece (Iuliana si eu) cu bicicleta prin ele :) Anul acesta stiu, doar ca nu stiu la ce sa ma astept din partea lor ;) Asta pentru ca, spre deosebire de anul trecut, concursul Velocompass editia 2012 va avea loc la mijlocul lunii mai.
Oare daca ploua des, urzicile ustura mai putin? :) sau daca voi avea haine lungi, voi simti mai putine furnicaturi? :) ramane de vazut, dar oricum ar fi, ma pregatesc sufleteste de inca un an fara dureri reumatice :D pentru ca experienta biciclitului prin padure, cu harta in mana, nu poate fi ratata ;)
Ca sa nu va sperii de tot - sa stiti ca se pot alege si trasee fara urzici (dar bag mana in urzici... pardon, foc, ca un picior "incalzit vegetal" pedaleaza mai bine :) noi cel putin in acea zona am avut cel mai bun randament :D) Traseul e la alegerea participantului, tot ce conteaza este ca punctele marcate pe harta sa fie atinse, in ordinea ceruta.Poate fi, de fapt si un "team building" de familie - poate anul viitor sa avem toti biciclete si sa incercam si varianta asta ;) cred ca va fi interesant sa ajung la discutii cu Cristi - el bazandu-se pe flerul lui de mascul care se orienteaza perfect si pe calota glaciara in miezul noptii polare, iar eu pe experienta concursurilor de orientare la care voi fi participat pana in acel moment, dupa ce voi fi rasucit harta in n'shpe mii de feluri :D dar mai ales cat ne-om pomeni unul pe altul, impreuna si separat, cand ne-om rataci :))
Si pentru ca, dupa cum v-am spus de nenumarate ori, sunt o dezorientata, mi-ar placea sa ma aleg cu o busola propusa de Gabriel Solomon la concursul adresat bloggerilor :) pentru ca am nevoie ;)
Sa ne vedem cu bine la start! :)
Stiu, la prima vedere pare o intrebare stupida :D va rog sa ma credeti ca nu e :) Anul trecut am avut tangenta cu ele la sfarsit de iulie, cand erau de vreo 2 metri inaltime, ocupau un volum semnificativ, usturau a naibii de tare, si mai si lasau pe mine o pudra ciudata alba, si in mine o senzatie de furnicaturi care n-a trecut vreo 3 zile :D
Asta pentru ca, "citind" o harta si alegand traseul cel mai scurt, nu stiam ca vom trece (Iuliana si eu) cu bicicleta prin ele :) Anul acesta stiu, doar ca nu stiu la ce sa ma astept din partea lor ;) Asta pentru ca, spre deosebire de anul trecut, concursul Velocompass editia 2012 va avea loc la mijlocul lunii mai.
Oare daca ploua des, urzicile ustura mai putin? :) sau daca voi avea haine lungi, voi simti mai putine furnicaturi? :) ramane de vazut, dar oricum ar fi, ma pregatesc sufleteste de inca un an fara dureri reumatice :D pentru ca experienta biciclitului prin padure, cu harta in mana, nu poate fi ratata ;)
Ca sa nu va sperii de tot - sa stiti ca se pot alege si trasee fara urzici (dar bag mana in urzici... pardon, foc, ca un picior "incalzit vegetal" pedaleaza mai bine :) noi cel putin in acea zona am avut cel mai bun randament :D) Traseul e la alegerea participantului, tot ce conteaza este ca punctele marcate pe harta sa fie atinse, in ordinea ceruta.Poate fi, de fapt si un "team building" de familie - poate anul viitor sa avem toti biciclete si sa incercam si varianta asta ;) cred ca va fi interesant sa ajung la discutii cu Cristi - el bazandu-se pe flerul lui de mascul care se orienteaza perfect si pe calota glaciara in miezul noptii polare, iar eu pe experienta concursurilor de orientare la care voi fi participat pana in acel moment, dupa ce voi fi rasucit harta in n'shpe mii de feluri :D dar mai ales cat ne-om pomeni unul pe altul, impreuna si separat, cand ne-om rataci :))
Si pentru ca, dupa cum v-am spus de nenumarate ori, sunt o dezorientata, mi-ar placea sa ma aleg cu o busola propusa de Gabriel Solomon la concursul adresat bloggerilor :) pentru ca am nevoie ;)
Sa ne vedem cu bine la start! :)
vineri, 24 februarie 2012
Concursuri viitoare
Incep cu o veste mai putin buna: din diverse motive, in principal financiare (deh, evenimentele recente lasa totusi niste urme :D) nu mai particip la Ultramataronul Connemara. Il aman pentru 2013. Dar, din solidaritate cu Laura, promit sa alerg distanta respectiva, la data respectiva, de la ora la care ar fi trebuit sa alerg in Irlanda :) n-o sa fie chiar acelasi lucru, dar ... asta pot sa fac :) Dupa calculele mele, inseamna cam pornire de la statuia Charles de Gaulle, 10 ture de Herastrau, si revenire la statuie. Mda, n-o sa fie simplu, asta e sigur :)
Apoi, vestile mai bune:
1. Voi participa pe 19 mai la Velocompass, a doua editie. Impreuna cu Iuliana. Eh, avem un titlu de aparat! :)
2. Pe 26 mai voi participa la Corporate Games, la 5000m individual, si impreuna cu inca 3 colegi la o stafeta 4*1600m. Sa vedem ce iese :)
Apoi, vestile mai bune:
1. Voi participa pe 19 mai la Velocompass, a doua editie. Impreuna cu Iuliana. Eh, avem un titlu de aparat! :)
2. Pe 26 mai voi participa la Corporate Games, la 5000m individual, si impreuna cu inca 3 colegi la o stafeta 4*1600m. Sa vedem ce iese :)
duminică, 28 august 2011
Raport de cursa: Velocompass
Sa zicem ca e o restanta, dar nu pot sa nu scriu nimic despre aceasta cursa, macar acum, la o luna dupa ce s-a desfasurat :) mai ales ca e primul concurs la care am luat locul 1 in toata cariera mea sportiva :))
Velocompass a fost primul concurs de orientare pe bicicleta organizat pentru amatori. M-am inscris impreuna cu Iuliana, in speranta ca ea se descurca mai bine decat mine la capitolul "orientare". Asta dupa ce, in primavara, impreuna cu ea, ne-am invartit aiurea prin oras intorcandu-ne din Comana.
Dimineata concursului. Dupa ce am tot oscilat daca sa iau masina sau nu, cum benzina era pe terminate si finantele la fel, am hotarat sa merg cu bicicleta pana la locul de start. Asta insemnand, dupa calculele mele preliminare, cam 20 de km, din care cam 10 pe DN1. Nu mai iesisem cu bicicleta pe DN1, dar am facut suficienti km pe DN 101 incat sa am curaj sa incerc. Asa ca m-am trezit devreme, si am inceput pedalatul.
Pe la jumatatea Otopeniului eram terminata :) am scazut viteza semnificativ, de la aprox 20 km/ora (cu cat am pornit de acasa) la 16 km/ora. Ma amageam in sinea mea cu ideea ca nu vreau sa obosesc inainte de concurs ;)
Am ratacit evident drumul, inca dinainte sa ajung la start. Trebuia sa fac stanga pe langa Gradina Zoologica (despre care oricum nu prea aveam idee pe unde e :D) si am luat-o inainte. Mi-am dat seama totusi la un moment dat ca s-a terminat padurea, asa ca m-am lipit de tastele telefonului si am inceput sa stresez lumea :) intai pe Iuliana, care si ea pedala undeva pe DN1, dar in celalalt sens decat cel in care venisem eu, apoi pe Gabi, care avea semnal doar pe jumatate si nu pricepeam nici un sfert din ce imi tot explica. Pana la urma s-a lamurit si Gabi ca am mers prea mult, mi-a zis sa intorc, si mi-a iesit in intampinare. La fix cat sa mai vad alti concurenti si sa ma linistesc :)
A aparut in scurt timp si Iuliana, am completat ce era de completat, am primit numerele si "instrumentul" de marcat (nu mai stiu cum se cheama), pe care atat l-am invartit incercand sa ii gasesc un loc, pana mi l-am infipt pe deget ca pe un inel. Pentru ca sa constat ca exact asa se foloseste :))
A urmat un fel de sedinta tehnica, in care ni s-a explicat in linii mari harta zonei, cum se marcheaza punctele de control, cum se foloseste busola, cum se face plecarea in cursa. Eu si Iuliana eram primele.
Si start! pornim din ultimul tarc spre punctul marcat pe harta ca start. Acolo ramanem putin, si invartim harta pana ameteste hartia. pana la urma auzim voci in spate, ne-am dat seama ca au trecut cele 3 minute dupa care pornea echipa de dupa noi, asa ca am luat-o rapid la drum.
Treaba pot sa spun ca a mers struna pana la punctul 8. Ne-am hotarat sa luam potecile, sa nu ocolim pe drumurile mai sigure :D a fost excelent, inclusiv urzicile de aproape 2 metri inaltime printre care au trecut, n-au avut mila de noi nici macar in zonele protejate de haine :D nu stiu cat am invatat sa ma orientez dupa acest concurs, dar reumatism sigur nu fac in urmatorii 20 de ani :D
La punctul 8 am avut o dilema serioasa, intrucat era prea dificil sa o luam cu bicicleta pe poteca. Asa ca acolo am schimbat strategia si am luat-o pe drumurile mari, chiar daca ocoleau. Imediat ce am intors de la punctul 8, ne-am intalnit cu o echipa de baieti, cea care pornise imediat dupa noi. Ne-am dat seama ca am pierdut prima pozitie in clasament :)
Am mers si am tot mers, la un moment dat ne-am dat seama ca ceva nu era ok. Punctul 9 nu aparea sub nici o forma. Am ametit invartindu-ne in zona, pana la urma am marcat ce am gasit si am pornit mai departe. Am ametit din nou harta pana am ajuns la punctul 11 inainte de 10 :) asa ca ne-am intors, am marcat 10, apoi 11, si finish!
Am ajuns primele la finish, dar asta nu inseamna nimic intr-un astfel de concurs :) mai ales ca nici nu ne intalnisem decat cu o singura echipa pe traseu, era posibil ca alte echipe sa fi ales alte trasee. Si, rand pe rand, au aparut si ceilalti... si niciuna dintre echipe nu marcasem, de fapt, adevaratul punct 9 :)) care fusese furat :(
La final, in clasamentul general, am terminat pe pozitia 5 (locul 1 la fete), asta dupa ce la punctul 3 eram primele, iar la punctul 8, unde s-a stricat treaba, eram pe locul general 2. Acolo s-a dat complet peste cap clasamentul, noi ajungand pe 5, iar baietii care erau langa noi acolo, au terminat pana la urma chiar dupa noi.
Apoi am plecat spre casa, tot pe bicicleta. De data asta am reusit viteze intre 23-28 km/ora. Ori cei vreo 35 km facuti pana in acel moment abia ma incalzisera, ori am evoluat eu brusc, ori e o usoara coborare de la Baneasa pana la mine. Cred totusi a treia varianta :))
A fost frumos, interesant, si clar voi fi la start si la editiile urmatoare :) poate chiar ma orientez mai bine decat credeam :)
Velocompass a fost primul concurs de orientare pe bicicleta organizat pentru amatori. M-am inscris impreuna cu Iuliana, in speranta ca ea se descurca mai bine decat mine la capitolul "orientare". Asta dupa ce, in primavara, impreuna cu ea, ne-am invartit aiurea prin oras intorcandu-ne din Comana.
Dimineata concursului. Dupa ce am tot oscilat daca sa iau masina sau nu, cum benzina era pe terminate si finantele la fel, am hotarat sa merg cu bicicleta pana la locul de start. Asta insemnand, dupa calculele mele preliminare, cam 20 de km, din care cam 10 pe DN1. Nu mai iesisem cu bicicleta pe DN1, dar am facut suficienti km pe DN 101 incat sa am curaj sa incerc. Asa ca m-am trezit devreme, si am inceput pedalatul.
Pe la jumatatea Otopeniului eram terminata :) am scazut viteza semnificativ, de la aprox 20 km/ora (cu cat am pornit de acasa) la 16 km/ora. Ma amageam in sinea mea cu ideea ca nu vreau sa obosesc inainte de concurs ;)
Am ratacit evident drumul, inca dinainte sa ajung la start. Trebuia sa fac stanga pe langa Gradina Zoologica (despre care oricum nu prea aveam idee pe unde e :D) si am luat-o inainte. Mi-am dat seama totusi la un moment dat ca s-a terminat padurea, asa ca m-am lipit de tastele telefonului si am inceput sa stresez lumea :) intai pe Iuliana, care si ea pedala undeva pe DN1, dar in celalalt sens decat cel in care venisem eu, apoi pe Gabi, care avea semnal doar pe jumatate si nu pricepeam nici un sfert din ce imi tot explica. Pana la urma s-a lamurit si Gabi ca am mers prea mult, mi-a zis sa intorc, si mi-a iesit in intampinare. La fix cat sa mai vad alti concurenti si sa ma linistesc :)
A aparut in scurt timp si Iuliana, am completat ce era de completat, am primit numerele si "instrumentul" de marcat (nu mai stiu cum se cheama), pe care atat l-am invartit incercand sa ii gasesc un loc, pana mi l-am infipt pe deget ca pe un inel. Pentru ca sa constat ca exact asa se foloseste :))
A urmat un fel de sedinta tehnica, in care ni s-a explicat in linii mari harta zonei, cum se marcheaza punctele de control, cum se foloseste busola, cum se face plecarea in cursa. Eu si Iuliana eram primele.
Si start! pornim din ultimul tarc spre punctul marcat pe harta ca start. Acolo ramanem putin, si invartim harta pana ameteste hartia. pana la urma auzim voci in spate, ne-am dat seama ca au trecut cele 3 minute dupa care pornea echipa de dupa noi, asa ca am luat-o rapid la drum.
Treaba pot sa spun ca a mers struna pana la punctul 8. Ne-am hotarat sa luam potecile, sa nu ocolim pe drumurile mai sigure :D a fost excelent, inclusiv urzicile de aproape 2 metri inaltime printre care au trecut, n-au avut mila de noi nici macar in zonele protejate de haine :D nu stiu cat am invatat sa ma orientez dupa acest concurs, dar reumatism sigur nu fac in urmatorii 20 de ani :D
La punctul 8 am avut o dilema serioasa, intrucat era prea dificil sa o luam cu bicicleta pe poteca. Asa ca acolo am schimbat strategia si am luat-o pe drumurile mari, chiar daca ocoleau. Imediat ce am intors de la punctul 8, ne-am intalnit cu o echipa de baieti, cea care pornise imediat dupa noi. Ne-am dat seama ca am pierdut prima pozitie in clasament :)
Am mers si am tot mers, la un moment dat ne-am dat seama ca ceva nu era ok. Punctul 9 nu aparea sub nici o forma. Am ametit invartindu-ne in zona, pana la urma am marcat ce am gasit si am pornit mai departe. Am ametit din nou harta pana am ajuns la punctul 11 inainte de 10 :) asa ca ne-am intors, am marcat 10, apoi 11, si finish!
Am ajuns primele la finish, dar asta nu inseamna nimic intr-un astfel de concurs :) mai ales ca nici nu ne intalnisem decat cu o singura echipa pe traseu, era posibil ca alte echipe sa fi ales alte trasee. Si, rand pe rand, au aparut si ceilalti... si niciuna dintre echipe nu marcasem, de fapt, adevaratul punct 9 :)) care fusese furat :(
La final, in clasamentul general, am terminat pe pozitia 5 (locul 1 la fete), asta dupa ce la punctul 3 eram primele, iar la punctul 8, unde s-a stricat treaba, eram pe locul general 2. Acolo s-a dat complet peste cap clasamentul, noi ajungand pe 5, iar baietii care erau langa noi acolo, au terminat pana la urma chiar dupa noi.
Apoi am plecat spre casa, tot pe bicicleta. De data asta am reusit viteze intre 23-28 km/ora. Ori cei vreo 35 km facuti pana in acel moment abia ma incalzisera, ori am evoluat eu brusc, ori e o usoara coborare de la Baneasa pana la mine. Cred totusi a treia varianta :))
A fost frumos, interesant, si clar voi fi la start si la editiile urmatoare :) poate chiar ma orientez mai bine decat credeam :)
Abonați-vă la:
Postări (Atom)