Raport de cursa - TeamXpert Spring BikeFest 2011

Am aflat de concurs imediat dupa Prima Evadare. Cum evadarea o ratasem pe la jumatate, simteam nevoia sa imi iau revansa, astfel ca m-am inscris fara sa stau prea mult pe ganduri :) Asta desi inca nu reusisem sa imi reglez bicicleta (avea probleme la schimbatul vitezelor) si nu aveam nici ciclometru (caruia ii rupsesem cablul in timp ce curatam noroaie).

Si asa m-am prezentat dimineata la start, si multumita indicatiilor de pe site pe care le-am retinut corect, nici nu m-am ratacit :)
Primul lucru de care mi-a parut rau a fost faptul ca n-am mancat nimic dimineata inainte sa plec. De fapt dimineata eram stresata ca nu gaseam o anume cheie si nu eram convinsa ca imi intra bicicleta in masina fara sa mesteresc nimic pe la ea. Cum tot n-am gasit cheia si se facea tarziu, am reusit sa o "strecor" si sa inchid si portbagajul :) Am mancat inaitne de start batonul Isostar primit la inscriere, si inca 2 similare cumparate de la standul Isostar. Si m-am gandit ca pe parcurs ma voi baza pe cele 2 geluri pe care le aveam cu mine...

Buuun. S-a dat startul cam sec, ne-a luat cam jumatate de minut sa ajungem pana la poarta de start... eu m-am pozitionat de la inceput mai in spate, nu aveam asteptari foarte mari de la cursa :) Am mers ok pe drumul satesc pana la intrarea in padure, unde traseul s-a ingustat. M-am chinuit putin sa depasesc cateva persoane, am avut in fata si o concurenta care nu s-a lasat nicicum depasita... m-a chinuit rau, as fi mers putin mai repede decat ea, dar nu ma lasa nicium sa trec. Pana la urma am prins o bucata "dubla" si am reusit sa trec in fata ei :) din acel moment a si ramas mult in urma...

Primele urcari au mers ok, le-am pedalat. La un moment dat am ajuns la o bucata de urcare extrem de inclinata in lateral, unde am hotarat ca e mai sigur sa cobor de pe bicicleta :) am stat maxim 15 secunde, ca in primele 5 m-am trezit cu o gloata intreaga de tantari sanatosi, de padure, insetati, infometati... am simtit brusc intepaturi pe picioare, prin pantaloni, i-am alungat repede de pe mine si am sarit inapoi in sa. Si pe cand pedalam voios prin padure, mi-a trecut prin cap sloganul "Fie panta cat de grea / Eu nu mai cobor din sa" :D Si nici n-am mai coborat :)

Am trecut de punctul de alimentare, am ajuns la celebra intersectie "cu un Jeep", si am luat-o in forta inainte. Din pacate, imediat dupa intersectie drumul facea putin dreapta, pe coborare destul de buna, si cum nu vedeam suficient in fata, mi-a alunecat bicicleta intr-o urma foarte adanca de roata. Moment in care mi-a sarit si lantul pe foaia mica si nici ca l-am mai putut misca de acolo :( asa ca tot restul cursei l-am facut cu foaia mica. Am simtit asta din plin pe camp, unde simteam ca pedalez in gol, si imi venea sa plang in pumni pentru ca inaintam asa incet si m-au ajuns concurentii pe care ii depasisem eu cu atata sudoare (atragatoare de tantari) prin padure...

Prima problema intalnita pe traseu: la intrarea intr-o zona de case, era o sageata spre dreapta, care m-a scos exact la sosea (ceva drum national). Si nu doar pe mine, ci pe inca o domnisoara... am ajuns amandoua la concluzia ca totusi drumul nu e bun si ne-am intors. Am anuntat la primul CP de sageata aiurea, ni s-a spus ca probabil s-a miscat si ca merg sa o aranjeze, dar nici cand am terminat urcarea prin sat inca nu se miscase nici unul dintre ei in acest sens...

La un moment dat, pe camp, mi-au pus localnicii un cal de-a curmezisul drumului :) l-au lasat pe baiatul din fata sa treaca, dar nu s-au mai uitat ca vin si eu. Si cand m-am apropiat si au auzit franele, desi eu ma orientasem deja spre coada calului in speranta ca il misca mai repede inainte, ei s-au panicat si ... s-au oprit. Am reusit sa opresc si eu brusc fara sa gadil animalul, si am taiat-o repede din loc cu teama ca ma gadila si el cu o copita :D

Apoi treaba a mers cat de struna s-a putut: eu depaseam pe urcari (stiti cum merg urcarile pe foaia mica? :D), iar ceilalti ma depaseau pe plat (dar stiti si cum merge pe plat pe foaia mica :)) ). Ah, am uitat sa mentionez, coborarea lunga dinainte de intrarea in padure - mi-a placuuuuuut, am facut-o fara teama, am depasit 2 concurenti pe ea :) De-aia mai vreau :D

A urmat revenirea in padure la punctul de alimentare, de unde stiam ca mai sunt 10 km. M-am uitat la ceas, aveam 2h18 de la start. Am pornit. Eh, nu stiu cum am facut, dar cert e ca m-am oprit la vreo 4 X-uri (deci luasem drumul gresit) iar la un moment dat m-am intalnit cu inca 2 concurenti intr-un fel de intersectie, ca nu mai stiam pe unde sa o luam, ca toate caile erau blocate intr-un fel sau altul - ori cu X, ori cu banda. In final am ales drumul cu banda, iar dupa ce am constatat ca era cel corect, domnul din spatele meu a si rupt banda care bloca drumul. Vreo 100 m mai incolo, am intalnit niste adolescenti, probabil localnici, care se pregateau sa mai "mestereasca" ceva pe la marcaje. Urat.

Am ajuns la finis absolut terminata, si mai ales stresata ca nu ma voi incadra in timpul-limita de 3h30, in - timp oficial de pe site - 3h27. Locul 16 fete, din 21 (din care 3 au fost overtime). Nu e rau luand in considerare experienta mea in trasee MTB, dar cam dezamagitor pentru ca stiam ca ar fi putut fi mai bine.

La finish - nici un punct de alimentare, nici un fel de atmosfera, nici un fel de anunt ca X a ajuns la finish. Am stat confuza in fata portii cam un minut in care nu m-a bagat nimeni in seama (nici macar un "da-te mai incolo"), dupa care m-am dus la masa oficiala sa le spun de marcajele mutate. Au ridicat din umeri, pur si simplu. Apoi am intrebat daca chiar am terminat, m-au intrebat daca am trecut de poarta si au ridicat din nou din umeri :) Grr.

Mi-am cumparat niste apa, si am pornit spre casa, impreuna cu Iuliana (felicitaaaari pentru locul 8 si pentru timpul bun :). Am reusit sa ingramadim chiar 2 biciclete in portbagajul meu, am mancat cate un sandvici la o benzinarie, ne-am ratacit putin prin Bucuresti, si apoi am ajuns acasa :)

Si cam asa a fost prima parte a primului meu duatlon de week-end incheiat cu bine :)

P.S. am pe putin 20 de urme de intepaturi de tantari pe picioare :D nu mai opresc niciodata prin paduri :))

P.P.S. ordinea evenimentelor mentionate de mine ar putea fi alta, pot sa bag mana in foc ca nici memoria nu functioneaza cum trebuie fara glicogen :))