Se afișează postările cu eticheta diverse. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta diverse. Afișați toate postările

sâmbătă, 30 martie 2013

Emotii in aer :)

Am o perioada plina de calatorii. Una planificata (Irlanda cu mult ravnitul ultramaraton Connemara), si inca doua aparute cam pe nepusa masa, in Franta - una a trecut, una urmeaza sa vina :D

Eh, despre cea care a trecut vroiam sa povestesc azi - a aparut cam din scurt, in concluzie n-am mai prins zboruri directe pana in Paris. Deci, escala in Zurich (mai era o varianta pin Istanbul, dar tocmai ce depusesem actele pentru schimbarea pasaportului, asa ca a picat din calcule; oricum, ar fi durat prea mult calatoria in sine). La dus, treaba a mers struna - am ajuns in aeroport cu 1,5 ore inainte de decolare (fiind facuta rezervarea in ultimul moment nu am reusit sa fac si check-in online), plecare la timp, plimbare de la un terminal la altul in Zurich - acolo am avut ceva emotii, ca desi au zona de tranzit, mai tot avionul era in tranzit, si cum eu am avut loc pe ultimul rand din avion, am avut mult de asteptat la verificarea bagajelor. Am ajuns la terminalul de plecare cu vreo 2 minute inaintea orei anuntate de imbarcare :) Mi-am pus "note to self" - pentru intoarcere sa fac check-in din timp, sa prind loc in fata avionului, ca sa nimeresc in fata la coada :D Apoi, treaba struna pana la aeroportul Charles de Gaulle, de acolo stiam foarte bine - RER (linia B cap-coada) + autobuz (vreo 8 km) pana unde aveam eu treaba :)

La intoarcere, evident, lucrurile s-au complicat. Putin. Sau mai mult :)

In primul rand, toata ziua am stat in intalniri si discutii. Avionul pleca la 18:35, ultima ora de imbarcare era 18:05. Din experientele anterioare, am calculat ca ajung fara probleme daca plec de la "birou" pe la ora 15. Pe la ora 14, colegul cu care aveam mai multa teraba acolo a constatat ca nu mancasem mai nimic toata ziua, asa ca am dat o fuga la o pizzerie, unde am mancat jumatate de portie de paste (s-au facut destul de repede, dar nu mai aveam timp sa stam sa le terminam). El pleca in concediu in Spania in aceeasi dupa-amiaza, deci nu avea cum sa ma duca la aeroport. Si cum deja se aglomerase traficul si un taxi pana la aeroport ar fi facut mult, am hotarat sa iau autobuzul + RER (pentru cine nu stie, RER-ul e un fel de metrou cu statii mai rare :D in mod normal face 45 de minute pe distanta de care aveam eu nevoie).

Cum deja se facuse ora 15, am hotarat sa nu mai pierd vremea si in loc de autobuz pana la capatul RER-ului, sa iau un taxi. Suna colegul la taxi - refuz pe motiv ca "distanta e prea mica". Adica cei vreo 8 km (din partea mea putea sa ii faca si 10, numai sa fi ajuns la timp). Asa ca m-a dus repede la statia de autobuz.

Aici, alt ghinion - in mod normal autobuzul respectiv cicula la interval de 4-14 minute. Atunci a venit cam la 20 de minute de cand ajunsesem eu in statie. M-am uitat la ceas, da m-am relaxat si gandul ca RER-ul face 45 de minute, deci am timp berechet.

Ah, am uitat sa precizez - facusem check-in-ul online, aveam bilete in fata avionului la ambele zboruri. Doar ca n-am avut imprimanta sa le si scot pe hartie, si mi-am trimis codurile si pe mobil - ceea ce se cheama "mobile check-in", acceptat la ambele aerporturi cu care aveam treaba - Paris si Zurich (atentie, nu merge si la Otopeni :D). Speram totusi sa ajung la timp in aeroport sa imi scot ceva si pe suport de hartie, nu ma simteam suficient de confortabil doar cu codul pe mobil. Plus ca a trebuit sa imi activez si datele pe roaming ca sa le deschid. Plus ca prin Zurich am constatat ca mi se cam termina si bateria...

Eh, alt ghinion - filtre de trafic. Nu stiu ce s-a intamplat in zona in acea zi, dar era plin de Politie, controale, coborau oamenii din masini, autobuze etc. Au oprit alte 2 autobuze in fata noastra, si au trimis oamenii in autobuzul in care eram eu. De la un moment dat nu mai ajungeau oamenii nici macar de la usa la aparatul de taxat. Probabil ceva similar cu autobuzele bucurestene in zi cu ploaie la ora de varf :D sau cum era "Foamea" (acceleratul Timisoara-Iasi) pe vremea studentiei mele :D Plus ca era sa cobor la alta statie - avea acelasi nume cu statia mea de RER :) noroc ca m-a oprit un baiat, ca m-a vazut cu bagaj si a dedus ca vroiam la gara :D

Mi-a "consumat" autobuzul o ora. In loc de cele 20 de minute pe care le apreciasem initial. Tranzitul spre RER a fost 10 minute, cum am apreciat. Doar ca nu era RER-ul pe care mi-ar fi placut sa il prind - era unul care avea capat de linie mai devreme decat la aeroport, si oprea in mai multe statii. Am mers cu el cu gandul sa cobor la ultima statie si sa astept RER-ul de aeroport, apoi mi-am dat seama ca RER-ul pe care il vroiam eu nu oprea in aceasta ultima statie. Deci trebuia sa cobor mai devreme, la una din cele 2 statii mari ale metroului de Paris de pe linia respectiva (Gara de Nord sau Chatelet). Toate bune si frumoase, singura problema a fost ca era ora de varf, lumea se inghesuia peste inchiderea usilor, si de la un moment s-au defectat, trebuia sa mai stam in fiecare statie cam 20 de secunde cu usile inchise, ca sa poata fi deschise... cam incepeam sa ma uit urat la ceas, si sa ma gandesc ca ma multumesc cu codul de pe mobil pentru imbarcare :)

Intr-un final, am schimbat RER-ul. Cel de aeroport era la 3 minute in spate, deci n-am asteptat mult. Dar, culmea ironiei, era plin de oameni care intarziau la aeroport :) toti erau deja cu biletele in mana, cu ceasul sub ochi, si plini de nervi ca a intarziat tot ce putea intarzia si ei isi pierd zborurile... a fost momentul in care a inceput sa imi scada disperarea, probabil de multumire ca nu eram singura disperata :D dar eram deja pregatita sa anunt pe toata lumea ca pierd zborul.

Eu aveam plecarea de la terminalul 1. RER-ul are 2 statii in aeroport - terminalele 1-3 si terminal 2. Am coborat la prima si am sperat cu toata fiinta mea sa fie acolo terminalul 1. Eh, era terminalul 3 si mai aveam de luat un tren pana la terminalul 1. Ca sa va faceti idee despre gravitatea situatiei, la ora 17:52 citeam anuntul ca trenul pentru terminalul 1 soseste in 3 minute, iar eu aveam ultima ora de imbarcare 18:05.

Am ajuns si la terminalul 1. Acolo efectiv am zburat. Am ajuns la coada de verificari bagaje, erau vreo 10 persoane in fata mea. M-am apucat de scos ce trebuia scos inca din mers - laptopul cu o mana, lichidele din geanta cu cealalta mana, esarfa, haina, cizmele... 2 doamne din fata mi-au citit disperarea in gesturi si m-au lasat in fata lor :) am aruncat totul pe banda, le-am luat rapid la capat, am daramat si o doamna care se incalta incet si tacticos sprijinita de banda si nu imi permitea sa imi iau bagajele (desolee, madame). Si de acolo fuga la maxim pana la terminal. Am ajuns la poarta avand niste lucuri in mana in loc de "in bagaj", transpirata toata si cu vreo 3 unghii rupte. Dar am ajuns la 18:04 :) Yupiiiii!

Am urcat rapid in avion, ne-am aranjat si apoi ... surpriza. Avionul n-a primit permisiunea de decolare. Asa ca am mai asteptat o vreme. 10 minute. 20. In coditiile in care aveam 45 de minute pentru tranzit la Zurich, avionul a decolat din Paris cu 31 minute intarziere. Aveam ultima ora de imbarcare 20:05, iar pe moitorul avionului s-a afisat frumos, la plecare, ora estimata de sosire: 19:59. Super.

Pana la urma avionul a recuperat ceva, asa ca am aterizat la 19:47, deci aveam din nou o sansa (stiam ca era posibil sa intarzie legatura sau sa mi se dea alt zbor, ca nu era vina mea, dar nu ma relaxa prea mult acest gand). Ah, primisem mesaj si de la Cristi sa ii caut o caciula lui Alex ca si-o uitase in microbuz. Evident duty free-ul de Paris l-am ratat complet, desi mai aveam o sansa in Zurich. Care parea sa se ruineze, si ea :) Terminalele de tranzit ni s-au anuntat inca din avion, deci stiam foarte bine unde aveam de ajuns (a scutit niste timp de stat si holbat la panouri). Deci mi-am luat iar picioarele in spinare si da-i si lupta :)

Am trecut din nou ca fulgerul prin verificarile de bagaje de la tranzit, si am ajuns la verificarea pasapoartelor. La ghiseul alaturat, domnul de la verificari tocmai ii explica doamnei ca a trecut ora de imbarcare a avionului pe care trebuia sa il ia. La care am auzit-o tipand efectiv ca e in tranzit si a intarziat avionul cu care a venit (totul urmat de o vorba romaneasca :D deci eram amandoua in aceeasi situatie). Domnul de la ghiseul meu s-a uitat cu mila la ea, la mine, si mi-a spus relaxat: "Your plane is still here" :) am trecut de ghiseu, si acolo am vazut un panou cu plecarile, iar la linia de Bucuresti scria "late arrival". Deci ne astepta :) si pana la ura s-a dovedit ca a mai asteptat inca niste timp dupa alt zbor, tot de Franta (din Lyon).

Buuun. M-am aruncat pe un scaun, am numarat alte vreo 3 unghii rupte, si in sfarsit am inceput sa ma calmez. Am vazut si cele 2 magazine din dreptul portii - m-am gandit sa ma uit la ceva de cumparat pentru baieti, si am constatat ca se plateste in franci elvetieni (dooh!). Mi-a picat totusi fisa la un moment dat ca as putea plati cu cardul, si i-am luat lui Alex un tricou (nu aveau mare lucru, celalalt magazin era de bauturi alcoolice).

Si pe cand trebuia sa inceapa imbarcarea, cu tot cu intazierea anuntata - apare un domn tragand dupa el un ghiseu pe roti, si apare alt anunt - verificare suplimentara pasapoarte catre Bucuresti. Damn. Eu aveam doar cartea de identitate, care e suficienta pentru calatorie in mod normal, dar in caz de verificari de genul acesta stiam ca au dreptul sa te retina sa faca nu stiu ce fel de verificari suplimentare si exista riscul de a pierde zborul. Si asta tocmai cand ma relaxasem ca nu mai aveam ce zbor sa pierd.

Ma duc si eu frumos la coada la ghiseu. Din tot avionul, doar eu n-aveam pasaport (de fapt era in curs de schimbare, fapt care dureaza 2 saptamani). S-a uitat putin mai stramb la mine de vreo 2-3 ori, dar pana la urma mi-a cerut biletul sa imi puna stampila. Ha ?! alta belea, ca eu n-aveam nimic pe hartie, iar treaba era clara - fara stampila aceea uriasa nu puteam urca in avion. S-a uitat la mine inca o data stramb, si m-a intrebat cum sa imi puna stampila pe telefon :D pana la urma a facut rost de o hartie, mi-a pus stampila pe ea si mi-a inmanat-o. Cand m-am uitat la bine - era ceva formular de emigrare prin UK :D Dar stati linistiti, mi l-au confiscat si l-au rupt bucati bucatele dupa ce am trecut de turnichetul de imbarcare... deci nu emigrez in UK :)

Si in sfarsit m-am asezat relaxata pe scaun. Pentru cei care traiesc viata (si astfel de evenimente) la maxim - stiti cum se simte momentul in care scade adrenalina dupa un stres puternic? De te ia o senzatie de maxima oboseala, de-ti vine sa te arunci oriunde ca sa dormi - asa m-a luat si pe mine. Nu stiu cum au trecut cele vreo 2 ore de zbor, dar stiu ca la aterizare m-a luat o durere de cap sa imi venea sa urlu. Parca impulsurile electrice din capul meu ar fi intrat in rezonanta cu ceva de la avion, simteam cum imi zvacnea totul puternic si regulat. Mi-am revenit brusc dupa ce avionul a atins solul.

Si cum totul e bine cand se termina cu bine, mi-am regasit masina (o lasasem cam prea pe margine in parcare :D) si am ajuns cu bine acasa, chiar daca am prins radar la iesirea din Otopeni - politistul s-a apropiat de marginea drumului, dar n-a ridicat mana sa ma opreasca - e adevarat si ca l-am vazut si eu din timp si am incetinit suficient cat sa ma lase in pace :) Si am ajuns si acasa, cu niste ore bune de intarziere. Si probabil acum, dupa inca o saptamana, incep sa imi revin din oboseala acelei calatorii :D

Urmeaza, miercuri, zborul spre Irlanda :) macar e zbor direct, n-o sa avem emotii de tranzit :) Sa vedem cum vor sta lucurile la intoarcere, ca zborul pleaca la ora 10 din Dublin, si noi vom sta in Gallway, la vreo 3 ore cu busul de Dublin :) ceva pronosticuri? :)

miercuri, 27 februarie 2013

Intrebari ciudate la interviuri

Am gasit acest articol, m-am amuzat bine, si m-am hotarat sa raspund si eu :) Cine mai vrea sa incerce? :)

1. Daca ai putea exclude un stat din SUA, care ar fi acesta si de ce? (Forrester)

Hm. probabil statul degeaba :) din motive evidente :D Bine, raspunsul n-ar avea acelasi farmec daca ar trebui sa "exclud" un judet din Romania...

2. Cate vaci sunt in Canada? (Google)
Hm, cam cat lapte beau canadienii? Si cata branza mananca? :)
Raportam totul la 4 picioare... restul sunt calcule :D

3. [De] Cate monezi[monede] de 25 de centi ai avea nevoie pentru ca inaltimea coloanei de banuti sa fie cat Empire State Building? (JetBlue)

Pai depinde - consideram monedele puse orizontal sau vertical? :D
Probabil intrebarea ar fi mai interesanta cu bancnote puse in plan paralel cu solul ;)

4. Un pinguin intra pe usa cu un sombrero pe cap. Ce spune si de ce e aici? (More Clark Construction Group)

Probabil va spune Buna ziua/dimineata -  depinde de moment :) si sigur e aici ca sa ma distreze pe mine :)

5. Ce muzica descrie cel mai bine etica ta de lucru? (Dell)

Pfuai, asta e grea. Probabil suieratul vantului :))

6. Jeff Bezon intra in biroul tau si-ti da un milion de dolari, ca sa realizezi cel mai bun plan de afaceri. Care ar fi acesta? (Amazon)
Eh, asta chiar as fi o fapta buna :) intrucat am deja 2 planuri pregatite pentru o astfel de situatie [ipotetica], mi-as freca mainile, as dispune 150.000 catre un plan [el cere mai putin, dar na, daca tot as dispune de bani as creste calitatea], inca vreo 500.000 catre celalalt plan [chiar cere suma asta], iar restul i-as tine pentru spagile necesare functionarii infloritoare :D Deci, vine cineva cu banutii? :D

7. La ce te gandesti cand stai singur intr-o masina? (Gallup)
La condus. Clar si in cel mai serios mod posibil. Ca nu stau singura in masina pe loc :)

8. Cum ti-ai evalua memoria? (Marriot)

Cu atentie :)

9. Numeste trei premianti de Nobel. (BenefitsCONNECT)
Marie Curie, Maica Tereza, Gabriel Garcia Marquez, Rontgen. Sunt primii care mi-au trecut prin cap, dar daca mai sap putin prin memoria evaluata cu atentie, mai gasesc :)

10. Poti sa rostesti o frantura de limba si in acelasi timp sa vinzi o masina de spalat? (Mastercard)

Mie sincer intrebarea mi se pare adresata cu o frantura de limba - n-am inteles-o :) daca as si cumpara o masina de spalat in acelasi timp, inseamna ca exista cineva care poate face asta :D

11. Daca as veni la tine acasa la cina, ce mi-ai gati? (Trader Joe’s)

Cina :) as stabili pe loc detaliile...

12. Cum ar comunica oamenii intr-o lume ideala? (Novell)
 Excelent :)


13. Cum pregatesti un sendvis cu ton? (Astron Consulting)
 Cu mainile. Si cu ton, bineinteles :)

14. Sotia si cu mine mergem in vacanta. Ce loc ne-ai recomanda? (PrincewaterhouseCoopers)
Pai depinde ce vreti - cald, racoare, umezeala, plaja, ski, sport, vestigii istorice, muzee etc...

15. Esti bucatarul-sef al unui restaurant, iar echipa ta este selectata intr-o competitie culinara. Cum ti-ai pregati echipa pentru marea provocare? (Accenture)

Probabil cu umor, data fiind probabilitatea sa se intample asta...

16. Ce crezi, cam cate ferestre sunt in New York? (Bain & Company)

Cu cateva mai putin, ca sigur s-au mai spart de cand mi-a fost adresata intrebarea pana sa apuc sa raspund :)

17. Care e piesa ta preferata? Ne-o canti? (LivingSocial)

O cant fara emotii :) dar mai calculam cel putin un geam spart la intrebarea anterioara.

18. Calculeaza unghiul dintre cele doua aratatoare cand ceasul arata ora 11:50. (Bank of America)

Depinde de ceas (cat deplaseaza orarul in functie de minutar) - dar as zice ca intre 30 si 60 de grade, probabil vreo 50... :D

19. Ai furat vreodata un pix de la locul de munca? (Jiffy Software)
 Luatul din greseala se cheama furt? :D dar le-am dus inapoi, cu dobanda chiar :D

20. Alege doua vedete pe care ti i-ai putea inchipui ca parinti. (Urban Outfitters)

Nu-mi inchipui sa am parinti vedete :) probabil daca as reusi sa gasesc 2 astfel de vedere, as fugi de-acasa :))

21. Ce accesoriu de bucatarie ti-ai dori sa fii? (Bandwidth.com)

Oscilez intre polonic, blender si manerul frigiderului, dar n-as putea sa explic nici de ce le-am ales tocmai pe ele, nici de ce oscilez...

22. Sa presupunem ca ti-ai pus telefonul pe mut, dar aparatul incepe totusi sa sune tare. Ce mi-ai spune? (Kimberly-Clark)

In primul rand n-are cum sa sune tare, am maaaare grija de acest aspect :) Dar daca chiar s-ar intampla, mi-as cere simplu scuze, as respinge apelul si as inchide telefonul.
Bine, mi s-a intamplat si sa astept in sala persoana cu care aveam interviu si sa imi vibreze telefonul iar eu sa il ignor - tocmai persoana ma apela, ca nu stia ca eram in sala :D

23. Ce punctaj mi-ai acorda, de la 1 la 10, pentru acest interviu? (KraftFood)
Daca m-ai ales deja - clar 100, nu puteai face o alegere mai buna :D

24. Daca ai putea fi altcineva, cine ai vrea sa fii? (Salesforce.com)
Tot eu :)

25. Cum ai invata pe cineva sa prepare o omleta? (PETCO).
Prin puterea exemplului :)

Clar, nu prea as putea ramane serioasa la asemenea intrebari :)

sâmbătă, 5 mai 2012

O sambata plina

Dupa cum spuneam in postul anterior, azi aveam in plan sa dau o fuga la padure dupa pamant, sa umplu cauciucurile ca sa pot pune florile. Ei, ca de obicei, socoteala de acasa... :)

Ieri dupa-amiaza am primit o invitatie la circ (multumim SalutBucuresti.ro), iar lui Alex i-au sclipit ochii :) Cristi a decretat ca nu vine cu noi, ca sa mai iasa cu bicicleta pe care o are imprumut de cateva zile (deh, a mea e prea "de fete" ca sa se plimbe cu ea prea mult ;).

Asa ca dimineata, inarmati cu tot ce ne trebuia pentru ziua de astazi, am pornit la drum. Am plecat destul de tarziu, a fost si mai aglomerat decat ne asteptam... am ratacit putin (n-am putut face stanga unde imi calculasem ca voi face stanga :D), dar pana la urma am parcat masina, si, cu doar 11 minute intarziere, ne-am plasat pe locuri la spectacol :) Asta dupa ce, bineinteles, am nimerit intrarea din spatele "scenei", de ne-a luat lumea la rost ca n-am gasit circul "pe unde trebuia" :) pai, sincera sa fiu, la cat sunt de dezorientata ma mir ca l-am gasit chiar si asa :))

Spectacolul in sine - Zana Oglinjoara - dragut pentru copii :) Atat acrobati, cat si animale - camile, cai, lei. N-o sa intru in detalii, m-am amuzat totusi de faptul ca leul (masculul) era cel mai docil din toata familia "leonida", leoaicele clar detineau puterea ;) Ah, lui Alex i-a placut personajul dominant masculin din spectacol - Regele Sacal, chiar daca era personajul negativ :D [hm, dupa ce de ziua lui mi-a cerut tort cu Chick Hicks (personajul negativ din Cars) - oare ar fi cazul sa imi pun intrebari? ;) ]

Mi-a placut la sfarsit ca au prezentat si persoanele "din spatele scenei", dar n-am "prins" sa fie prezentate si toate persoanele de pe scena, in special acrobatii :) poate n-am fost eu suficient de atenta, totusi.

Am si cateva poze. Nu mi-a fost clar un aspect - nu era vreun afis care sa interzica pozele (chiar m-am uitat atent la asta), dar am fost batuta pe umar in timpul spectacolului sa mi se spune ca nu e permis. Acum, stiu ca blitz-ul sperie animalele si din cauza asta e de evitat, dar eu foloseam modul "pet" al aparatului, care nu foloseste blitz si tine cont de miscare. Deci n-as putea sa spun daca chiar e interzis, sau e nerecomandat. Totusi, n-am mai folosit aparatul dupa ce am fost atentionata.






Dupa spectacol ne-am retras la masa la un restaurant, pentru ca dupa-amiaza Alex era invitat la cununia religioasa a Iuliei, educatoarea lui :)

Dupa ce (acum vreo 3 zile) Alex a aflat ca se spune "Casa de piatra", a tinut neaparat sa ii dam Iuliei o casuta de piatra :D si cum una gata facuta, de cumparat, n-am gasit, am facut impreuna una din pietre de decorat acvariile :)
Iulia, ne cerem scuze pentru imperfectiuni (poate fi totusi pusa intr-un acvariu :D), dar e facuta din toata inima, si iti dorim din tot sufletul o casa mult mai frumoasa, si din "cea mai puternica piatra din galaxie"! ;)



Seara, pe cand o "taiam" spre casa, ne-am trezit cu un Cristi infometat, care ne-a trimis sa golim un hipermarket :) asa ca am facut o oprire in Baneasa si ne-am conformat. Din pacate am golit si cardul, dar asta e alta poveste... ;)

Urmeaza inca o zi lunga maine, asa ca ... noapte buna! :)

sâmbătă, 28 aprilie 2012

Revenirea dupa vacanta de primavara

... ca nu stiam ce alt titlu sa pun :) Da, am luat o pauza mai lunga. De fapt, in urma unei discutii cu Cristi, am hotarat sa mai transform din timpul online in offline (in special cu baietii). Deci, urmeaza postari mai rare ;)

Ca sa aduc totusi informatia "la zi":

1. Sportiv
Am reluat antrenamentele, atat de alergare, cat si de MTB. Am ajuns la concluzia ca mare lucru n-o sa fac la 5000m la Corporate Challenge, dar sper sa facem o stafeta bunicica :) Revin cu detalii.

2. Gradinarit
Am mai si pierdut niste plantute (din diverse motive), am pus si altele... primele straturi sunt destul de ok (ma rog, ce-a mai ramas din ele dupa ce mi le-au mancat melcii - limax), si am adaugat inca niste "brazdute" cu rasaduri si seminte. Si au inflorit zmeurul si coacazul. Si revin, si aici, cu detalii ;)

3. Bucatareli
Am trecut pe modul "primavara-vara", cu salate , verzituri, cruditati. Azi l-am convins chiar si pe Alex sa manance ciorbita de loboda rosie (i-a si placut ;), si am adaugat pentru prima data intr-o salata "verzituri" din productie proprie - rucola si ceapa verde "de tuns" (nu stiu cum o cheama pe romaneste). Bun, bun... :) De asemenea, avem si primul mojito non-alcoolic facut in casa in 2012 ;)

Cam atat deocamdata. Revin cu detalii maine, le iau pe rand, incetul cu incetul... ;)

Spor la treburi!

joi, 12 aprilie 2012

Time out :)

N-am fost prea activa pe blog in ultimele zile... am avut ceva activitate mai neobisnuita "off-line" :) se contureaza decizii importante si schimbari majore :) dar putin mai incolo, ca trebuie gandite bine ;)

In rest - urmeaza o vacanta de vreo 10 zile (are Alex vacanta si a trebuit sa imi iau concediu), in care am o gramada de trebi de rezolvat...

sâmbătă, 7 aprilie 2012

Scurte :)

1. Am castigat o busola la concursul Bloggeri cu orientare :) Yupiiiii!

2. Mi-au iesit cateva flori Enel :D le astept si pe celelalte ;)

3. Azi am treaba multa si diversa :D revin deseara cu detalii :)

Spor la treaba! :)

marți, 27 martie 2012

Oportunistul :)

O poza cat o mie de cuvinte:


Adevarul e ca imi place sa ii las pe altii sa povesteasca, iar intre timp eu imi vad de treburile mele asa incat sa ne fie cat mai bine :) mai povestesc si eu, dar abia dupa ce mi-am rezolvat treburile cat de bine am considerat de cuviinta ;)

luni, 13 februarie 2012

M-am intors :)

Hellooooo,

va era dor de mine? mie imi era dor de calculatorul meu :) iar diverse evenimente m-au tinut departe de el vreo 2 saptamani. Dar m-am intors, in forta, si cu multe de povestit. Pe scurt:

1. Am alergat Semimaratonul Gerar, pe 29 ianuarie (povestea, in curand)
2. Am ramas fara gaz (avem sistem GPL), iar conditiile meteo au tinut cisterna departe de rezervorul nostru fix 2 saptamani :D (povestea, tot in curand)
3. Ne-am instalat si masina de spalat vase (primele impresii/experiente/sfaturi, in curand)
4. Mi-am facut un mic stoc de seminte de flori. Inca nu stiu cum sa procedez cu ele, dar cumva, ceva, oi face. Detalii ceva mai tarziu, dupa ce trece zapada :)

Pana atunci, cateva cuvinte - ieri dupa-amiaza am ajuns acasa, dupa vreo 10 zile prin casele altora (multumim pentru gazduire). Mi-a fost totusi dor de casuta mea, de pisoii mei, de satul meu, de linistea lui, de lacul din spatele casei, de mirosul de lemn ars, de zapada curata de la noi. Chiar, (mai) stiti cum se vede zapada, multa si curata, in "lumina" noptii (lunii)? :) asa, in starea naturala, fara iluminare stradala... Mirific.

Si, ca sa citez pe cineva :) Iubesc iarna. Iubesc chiar si iarna asta, cu toate evenimentele prin care am trecut pana acum (si prin care vom mai trece pana la primavara :D). Ma gandesc ca totusi, astfel de ieri se intalnesc doar o data in viata. Hai, poate de 2 ori... :)

marți, 25 octombrie 2011

Recensamantul

Deh, subiectul saptamanii :)

A fost si pe la noi. Ieri. Ieri seara, cand am ajuns acasa, aveam un biletel impletit in sarma gardului :) Zic: ia uite, avem scrisoare, chiar ne cauta cineva... Cristi a iesit din masina sa deschida poarta, si s-a pus inainte de asta sa extraga hartiuta... si pe cand se chinuia el m-a sagetat un gand ca poate e factura pentru cauciucurile de iarna si ar fi bine sa nu-l las sa o citeasca pana nu sta pe un scaun in casa. Dar nu, am avut bafta, era bilet de la recenzor.

Care recenzor (o doamna) ne informa ca ne-a cautat, ca n-am fost acasa (ce noutate :D) si ca sa facem bine ca pe data de 25 (adicatelea azi) sa stam pe mosie ca sa ne noteze. Altfel, va trebui sa mergem sa dam cu subsemnatii pe la primarie - situatie care nu imi convine defel, ca ma intarzie prea mult la serviciu.

Buuun. Pun mana pe telefon si o sun:
Eu: Buna seara!
Recenzor: Buna seara! Stati putin, ca acum intru in casa, ca am fost pana la magazin... acum descui usa... am intrat. Asa, sa va spun: am recenzat azi 11 gospodarii si 38 de persoane...
Eu [m-am prins ca nu stie cu cine vorbeste]: O secunda, sa va spun... eu tocmai am ajuns acasa si am gasit bilet ca ne-ati cautat...
R: Aaaah, credeam ca e doamna de la primarie, ma scuzati... Pai sa vedem cum facem, ca v-am cautat, ca abia am gasit adresa, noroc cu niste vecini de pe strada paralela, de la nr 62 (vecini cu care nu cred ca am discutat vreodata), m-au dus pana la dumneaoastra... dar mi-au spus si ca sunteti tare greu de gasit, nici un stiam cum sa facem, multumesc ca m-ati sunat...
[Mai discutam putin, ii explic ca nu da de noi decat dimineata la 7 sau seara dupa 8; hotaram sa completam "prin telefon" si sa ne intalnim a doua zi dimineata sa verific ce a completat si sa semnez].
Si incepem, ce fel de casa, cati mp, cat are bucataria, daca e closet cu apa in casa etc. Cred ca le stiti si voi :)
R: Sunteti chiriasi, nu?
Eu: Nuuu, suntem proprietari! [pfuai, sa spuna cineva asta cand ne uscam luna de luna din pricina ratelor...]
R: Ah, asa mi-au spus vecinii... vedeti, nu va cunosc...

Buuun. Mai departe, cati suntem in casa - 3. Noi doi si un copil.
R: Pai vecinii mi-au spus ca nu aveti copii, eu stiam doar de 2 persoane...

Mai departe, fiecare ce si cum, ce scoala, unde lucreaza etc. Si evident, toti domiciliati oficial in Oradea, jud. Bihor :)
Ah, cine e capul gospodariei: am ezitat putin, dar l-am pus totusi pe Cristi :) stiu de cand eram copil, "numele cui e scris pe usa?" :)

La final: cum facem sa ne intalnim dimineata:
R: pai ne vedem acolo, o sa am o geaca gri etc etc. Pe dumneavoastra cum va recunosc?
Eu: o sa venim cu o masina, albastra, marca X, etc etc
R: Cu numar de Ilfov?
Eu: Nu, cu numar de Bihor, evident, unde avem buletinele...
R: Vedeti, vecinii mi-au spus ca aveti numar de Harghita. [o mica ezitare] Cred ca ar trebui sa socializati mai mult cu ei...

Dimineata, la 8 fara 10, eram la intalnirea cu doamna recenzor, pentru verificari si semnaturi. Opresc masina pe marginea drumului, ies din masina, imi zambeste frumos, si spune:
R: Da, eram sigura ca tot dumneavoastra sunteti si cu volanul...


[apoi am constatat ca si contractul de curent e pe numele meu, cel de Dolce pe numele meu, masina pe numele meu, copilul pe pasaportul meu, bicicleta a mea... bucataria eu o folosesc (chiar daca nu prea des), masina de spalat eu o folosesc... cum se stabileste capul familiei? :P]

luni, 5 septembrie 2011

Pentru alergatori

Vreti sa invatati sa acceptati cu usurinta contractiile musculare?
Solutia: cateva sedinte de electrostimulare (de fapt de la prima va veti da seama cu ce se mananca, apoi pe masura ce creste intensitatea devine mai interesant :D)

Vreti sa transpirati intr-o ora cat intr-un maraton intreg?
Solutia: o impachetare in tunel.

Da, m-a pus 'al cu coarne sa imi iau un voucher de tratamente corporale... probabil 'al cu aripi si aureola alerga un maraton in acel moment si n-a fost pe faza...

luni, 29 august 2011

Imi vreau somnul inapoi! :)

Imi vreau somnul bustean inapoi! :)

Candva demult, dormeam bustean. Stiti, somnul ala in care poate sa vina oricine cu lemnul si drujba si sa taie langa tine, ca tot nu te trezesti. Sau sa sparga pietre langa tine, ca tot nu te trezesti. Sau sa sune ceasul 12 minute langa tine si tot sa nu te trezesti (asta sa n-o mai ziceti la nimeni [blush]). Da, asa dormeam eu...

Treaba s-a stricat prin ultima luna de sarcina, cand dormeam 3-4-5 ore pe noapte. De fapt, toata sarcina m-am stresat ca poate incepe copilul sa planga noaptea, iar eu, in somnul meu bustean, n-o sa-l aud.

Putin a mai durat pana sa constat ca mi-am facut griji degeaba. De atunci (si au trecut 4 ani si vreo 4 luni) ma trezesc de la cel mai mic zgomot. N-am ratat niciun scrancet de-al lui Alex, nicio intoarcere burta/spate cat era sezonul, nicio lovitura de marginile patului... apoi, dupa ce ne-am mutat la casa, in primele saptamani, niciun latrat al vreunui caine din sat, niciun tren marfar nocturn pe calea ferata de la 1.5 km de casa, niciun cocos insomniac, niciun cantec matinal de pasare...

Mai nou, nu mai ratez nicio doleanta nocturna de pisica. Si avem doua :) pisici, nu doleante :D In ultima vreme, dimineata ma trezesc chiauna, cu o situatie foarte clara in cap - de cate ori a vrut fiecare pisica afara, de cate ori a vrut inapoi in casa, de cate ori s-a jucat cu punga de la litiera, de cate ori a venit si a plecat din dormitor :) De cate ori miauna - n-am reusit inca sa numar :D

Si astea in timp ce, de cele mai multe ori, Cristi doarme bustean. Nu stie nici macar cand a cazut Alex din pat; situatie in care eu m-am trezit anticipat, cu vreo 2 secunde inainte, la fix cat sa aud bufniturile, sa mai prind vreo 2 secunde de pauza, apoi plansetele; si sa merg sa-l linistesc, sa stau pe langa el pana adoarme la loc, apoi sa ma intorc in pat, unde Cristi (inca) doarme bustean.

Dar eu, eu, eu... imi vreau somnul bustean inapooooi! :)