sâmbătă, 1 iulie 2017

Raport de cursa: Livada cu ciresi 2017

Am ajuns la acest concurs la invitatia lui Adi Nitu, pe care am ajuns sa il cunoastem intr-un context dragut in toamna :) desi are mai multe editii, s-a intamplat sa nu ni se potriveasca pana acum pe programul anual, in iunie avem in general week-endurile ocupate cu serbari, festivitati, dus copii la bunici si alte de-astea ;) anul acesta a picat mai bine :D

Am oscilat o vreme, daca sa fie tura standard sau sa incerc tura epica. Si cum tot incerc de la inceputul anului sa prind si eu niste concursuri offroad mai lungi, am zis sa fie tura epica. Well, n-am avut prea multa bafta nici de data asta, din cauza caldurii distantele s-au redus la jumatate, asa ca am ramas cu o tura de 24 km in loc sa fie 2x24. M-am asigurat dinainte de ce portiuni tehnice ar fi, dar bineinteles fiecare are alta viziune asupra acestui fapt, o sa mai dau un exemplu mai tarziu :) Am retinut totusi ca ar fi 2 coborari problematice dar scurte, asa ca ... epic sa fie! La aceeasi tura s-a inscris si Cristi, dar oricum stiam ca il vad doar la start :)

Ieri am avut o zi lunga, mancat mai prost, seara am prins si un chef prin vecini, cu muzica la maxim, ceva artificii la 12, asa ca ... am adormit abia dupa artificii. La 6 cand a sunat ceasul m-am intors pe partea cealalta, dar dupa 6 si jumatate am reusit sa ma urnesc, cu greu, din pat :)) am luat-o si pe Cecilia si am purces la drum, startul e aproape, la aprox 45 de minute de noi.

Era cald inca de la ora 7, stiam ca se intalzeste bine. Mi-am luat 2 bidoane, unul pentru bicicleta si inca unul sa il am inainte de start, ca ajungeam la 8 si-un pic iar startul era la 10. M-am invartit cu bicicleta prin zona, pe drum si pe terenul de sport din Paulesti unde era organizata zona de start. Am luat la mine si un gel, pe care intentionam sa il iau la punctul de alimentare de la km 10 si de care evident am uitat complet :D Am discutat la start si cu Adi despre alimentare, m-a asigurat ca e suficienta apa la voluntari pe traseu si mi-a recomandat sa umplu bidonul la km 10 si de acolo ma descurc :D

Ne-am asezat la start, dar am mai avut de asteptat cativa copii mai inceti care veneau din tura lor, pe acelasi traseu pe care luam noi startul. Am ajuns sa stau in soare peste 20 de minute, nemiscata, si cam incepuse sa mi se faca rau. Am mai luat cateva guri de izotonic din bidon dar incepea sa imi provoace greata. Asa ca startul a venit ca o izbavire :D

M-am straduit sa raman la limita sigurantei :) am urmarit cu privirea celelalte fete - vazusem la start 3 elite, mai vazusem 2 fete in spatele meu la start; in primii km pe traseu am stat pe langa 2 fete, dintre care una mi-a luat-o inainte pe urcare, in schimb cu a doua m-am tot invartit - eu o ajungeam pe urcari, ea mergea mai bine pe coborari (of, cand si cum oi invata si eu sa cobor? :D ).

Si cum mergeam eu asa, o bucatica bunicica de drum, ma trezesc brusc cu un paravan de ciclisti veniti din sens invers, majoritatea Bikexpert. Zic - ups, am gresit traseul, si ma opresc. Ei pareau la fel de zapaciti ca mine :) incepuse toata lumea sa strige ca s-a gresit traseul, si eram in mare dilema - cine, ei sau eu? :D si m-a trezit Karina care a inceput sa strige sa ma dau de pe mijlocul drumului ca blochez tot :)) asa ca m-am uitat in jur pe unde o lua lumea si m-am dus si eu cu turma :D am lasat grupul sa mi-o ia in fata, nu mai aveam chef sa incurc pe nimeni :D

Prima coborare - abrupta, prea abrupta pentru mine. De fapt au fost niste bucati in primii vreo 8 km care m-au depasit tehnic sau macar in combinatia psihic-tehnic :D Pana la urma era vorba de tura epica, destinata celor mai buni si mai descurcareti si cu abilitatile potrivite, iar eu aici am lacune serioase :D Mi se striga de jos sa merg cu grija - stati linistiti, concurent mai precaut decat mine nu cred ca exista in concursurile astea :) Jos aflu ca tocmai cazuse cineva si venea ambulanta pe drumul pe care ar fi trebuit sa plec eu, asa ca am mai asteptat putin si am luat-o incet pe jos ca sa pot face loc la nevoie. Eram deja cam singurica, ma asteptam sa fiu aproape ultima, dar stiam sigur ca nu eram ultima fata, lasasem o fata in urma inca de la prima urcare.

Scurt dupa faza asta m-au ajuns din urma 2 baieti, si atunci m-am ambitionat sa stau mai mult pe bicicleta si sa ii prind, sa stau cat mai mult cu ei :) Din pacate simteam ca ma franeaza ceva la bicicleta, ca "tine" ceva, nu reuseam sa merg cum as fi vrut, si freca ceva destul de zdravan pe urcari daca treceam pe foaia mica. La un moment dat am trecut pe foaia medie si acolo am ramas - ce puteam lua pe bicicleta luam, ce nu o luam pe langa si gata :)

Am ajuns si la primul punct de alimentare, unde am bagat rapid 2 pahare de limonada rece, si mi-au umplut voluntarii bidonul cu limonada cu gheata :) Cea mai buna idee intalnita de mine pana acum in concursurile de vara/caldura :) nu am mai dat cu apa si pe mine, a fost suficient de rece cea din pahar. Si am dat pedale mai departe. Bucata de drum bun si plat care a urmat m-a frustrat maxim. Foaie mare, pinion destul de mic, cadenta decenta, viteza 18 km/ora!! Atunci m-am convins ca intr-adevar ceva "tine" la bicicleta. Evident n-am identificat ce, dar am zis ca ajung cumva la finish si aia e, am tras ca sa fiu sigura ca nu ma ajunge fata din spatele meu :) la un check point ma anuntasera ca eram pe locul 5, am scazut rapid cele 3 elite de care stiam, mi-a rezultat locul 2, si am hotarat sa tin de el cu dintii. Locul 1 se dusese bine in fata oricum, nu mai aveam ce-i face :)

Si uite-asa, printre pomi, bucata buna de dat maxim - la un moment dat aud un click si hop, ceva se intampla si dintr-o data bicicleta merge bine :D Asa ca zic ca l-am prins pe Dumnezeu de picior si dau pedale cat pot. Cobor pinioane pana la nivelul la care incepea sa frece iar ceva... si prind eu cativa km de-astia buni, trec si de al doilea punct de alimentare unde am stat foarte putin, am luat doar un pahar cu apa dar bidonul inca era plin, si am dat bice inainte. Ajungeam din urma concurenti de la careva traseu scurt, la un moment dat am stat in rotile unei familii care cred ca nu stiau ca pot fi concurenti de la alte ture in spatele lor, tare greu m-am inteles cu ei cu depasirea. Si incepe iar ceva urcare, merg cat merg pe foaia mare si pinion mediu, dau sa schimb pe foaia medie si hop - se intampla ceva, sare lantul intr-un fel dubios si imi blocheaza pedalele. Stiu ca mai erau 7-8 km pana la finish. Culc bicicleta si incerc sa misc ceva pe-acolo - nicio sansa. Lantul se rasucise cumva de bloca pedala de cadru, si imi era teama ca daca trag mai tare rup ceva. Am tras ici, am tras colo - nimic. Am intors bicicleta cu rotile in sus si am zis ca ma pun pe mesterit, pana la urma daca chiar rup lantul merg pe langa bicicleta, 7-8 km n-ar fi asa mult :))

Dar norocul mi-a suras, a venit din spate un baiat care m-a intrebat daca ma poate ajuta. Habar n-aveam daca poate face ceva, dar a hotarat sa incerce, si  .... m-a descurcat, a reusit sa descurce lantul si sa deblocheze pedalele :) yupiii, mersi mult :)

Si de acolo am ramas pe foaia medie si n-am mai schimbat, dar am reusit sa pedalez ok tot restul drumului. La ultima coborare am dat de 2 baieti care stateau la poze, au inceput sa imi strige sa cobor de pe bicicleta ca urmeaza o coborare grea si periculoasa, cu denivelari urate in iarba. Eu nu vedeam ceva periculos in fata, am ramas pe bicicleta dar am luat-o incet, infipta in frane, sa pot cobori usor in caz de ceva. Si asa usor m-am tot dus fara sa gasesc partea periculoasa. Revenim aici la estimarea lui Adi ca traseul nu e foarte tehnic, exceptand 2 coborari - well, eu as numi mai multe bucati tehnice in ideea in care imi depasesc abilitatile, la fel cu baietilor li s-a parut periculoasa, dificila si urata o coborare despre care eu as putea spune ca a fost cea mai usoara de pe tot traseul :)) am dat drumul la frane pe partea pietruita, am ajuns la 40 km/ora si sunt mandra de asta :)) iar pe asfalt am trecut pe foaia mare ca stiam de acolo nu mai schimb nimic pana la finish :)

Acum, stand si judecand coborarile si ce mi s-a parut tehnic:

- tranzitiile alea prin padure, gen coborare abrupta urmata de urcare abrupta - nu stiu daca in viata asta voi invata sa le trec cap - coada pe bicicleta. De obicei ma blochez undeva aproape de buza urcarii, de acolo nu mai stiu ce sa fac si cum sa balansez si sa dau din pedale ca sa "ies" :) si au fost vreo 3-4 :) in ultima vreme prefer sa le iau pe langa inca din start, ca mi-e mai usor sa le alerg cap-coada decat sa ma dau de ceasul mortii sa nu cad cand pun piciorul jos aproape de buza urcarii :D
- prima coborare, abrupta - pas :D sunt prea panicata pentru asa ceva :)) poate cu o bicla de 29 si daca apuc sa intru pe ea fara sa imi dau seama, intr-o situatie de viata si de moarte, daca m-o urmari vrun urs sau ceva :))
- coborarea pe pamantul rosu (cred ca a doua? nu mai stiu exact) - n-am luat-o pe bicicleta de sus si mi-a parut rau, dar de la mijloc n-am mai urcat pe bicla. La a doua tura as fi luat-o pe bicicleta.
- partea de coborare de pe pietris - pe asta mi-o mentionase Adi, culmea, fix de la asta am inceput sa iau coborarile pe bicicleta :D si cam de aici le-am luat in mare pe toate pe bicla :)
- sunt putin dezamagita de cum am gestionat urcarile, m-am descurajat la prima din padure unde mi-a frecat lantul pe foaia mica, si m-am mobilizat greu sa urc iar in sa macar la urcarile pe pietris. Se adauga si problemele de bicicleta. Abia de la jumatatea cursei am inceput sa merg mai cursiv. Am avut timp final 2:10 din care cam 1:20 pe prima jumatate de cursa :D
- chiar daca la soare era foarte cald, daca s-ar fi mentinut situatia la punctele de alimentare as fi fost capabila sa fac si a doua tura, posibil chiar mai repede decat prima, dar n-as mai fi schimbat de pe foaia medie.
- data viitoare cand ma mai gandesc la ture Epice, note to self - diferenta dintre turele de amatori si cele de elite sta si in skills, nu doar in numarul de km de lungime sau de diferenta de nivel :))

La final - pana la urma au fost mai multe fete decat stiam eu :)) si am terminat pe locul 2 la amatoare. Locul 3 a plecat acasa inainte de premiere, iar o sa para penibil in poze ca apar a 2-a din 2 prezente pe podium si pare ca am fost ultima, dar pe cuvant ca n-a fost asa :)

In principiu a fost cald, dar majoritatea traseului a fost prin padure, si daca luai si ceva viteza te racoreai suficient. Nu am suferit de caldura pana am fost pe traseu, mi-am revenit repede dupa starea de rau de la start. Mai adaug si apa rece de la punctele de alimentare - perfect.

Poate ma mobilizez vara asta sa fac niste cursuri sa invat sa cobor. Stiu, ideea e sa iesi pe bicla si sa cobori, dar cat timp sunt blocata psihic la treaba asta, nu cobor daca ies singura :D Pana una-alta, musai un service...

Cristi a fost atent la traseu si a luat-o inainte in zona in care am nimerit eu trupa ratacita. Haosul s-a produs din cauza unor concurenti care veneau din sens opus, Cristi i-a ignorat, cei de la Bikexpert insa si-au pus intrebarea daca n-au gresit traseul, si de acolo toata situatia :D

Urmatoarea cursa: Lupii dacilor. Poate anul asta fac pe bicicleta macar ceva din coborarea mare :)) si poate dau jos macar ceva din acel kg de grasime in plus fata de anul trecut, ca tare-l simt cand trebuie sa-l urc pe dealuri :))