Cea mai mare ora de sport

Eh, dragii mei, bine v-am regasit. Am lipsit motivat - pe de o parte din motive de acces restrictionat la internet (si implicit la blog), pe de alta parte din cauza ca am avut alte "treburi" in ultima vreme. Ca sa le enumar pe scurt:
- am format echipa pentru Skoda Velo Challenge. Am pandit competitia multa vreme, si am ales o formula castigatoare de loc 2 :)
- mi s-a furat telefonul - am fost facuta un soi de "sandvici" in autobuz si pana sa ma dezmeticesc, mi-am aparat portmoneul dar am ramas fara telefon.
- am primit un telefon nou, si bonus o bicicleta noua :) telefonul e al meu 100% (tot alb, dragut, cu floricele - asa, de domnisoare :D), dar bicicleta o impart cu Cristi :) inca. Eu inca sper ca voi ajunge, cumva, sa castig una, ca sa mergem impreuna cu bicicletele pe coclauri. Avem totusi posibilitatea sa mergem impreuna si acum - el cu cea noua (pe care am botezat-o "Fulger"), iar eu cu cea veche (numita "Bica"), dar e diferenta cam mare intre noi si intre ele si ma lasa cu mult in urma :D
- s-a terminat si anul "gradinar", asa incat Alex a avut ultima serbare de gradinita, in costum de Pinocchio. Sper ca de data asta am si nimerit un costum care sa semene cu personajul, data fiind istoria noastra la acest capitol :) Si urmeaza sa il ducem "in vacanta la bunici", chiar maine :)

Promit sa revin cu detalii la toate liniutele :)

 Intre timp, ca sa va dau de lucru peste week-end, raspund si eu provocarii "bloggeresti" (multumesc Bogdan) despre "cea mai mare ora de sport". Si ca sa explic, pe scurt (ma rog, cat de scurt pot eu :D), ce inseamna pentru mine "cea mai mare ora de sport" (de fapt "este" mai multe :D), sa o luam cronologic:

1. Prima "cea mai mare ora de sport" pentru mine as putea spune ca a fost prin clasa a 9-a, cand venisem la scoala dupa o operatie in zona axilei, si refuzam categoric sa imi misc mana in vreun fel. Chiar aveam scutire de la medic. Profesorul de sport s-a uitat bine la mine si m-a trimis cu scutirea inapoi, sa imi scrie medicul "ce fel de gimnastica medicala imi este recomandata". Sau, daca nu, macar sa imi scrie pe scutire ca "nu mi se recomanda nici macar gimnastica medicala". Eh, va spun eu ca nu cred ca gasiti vreun medic care sa-si puna semnatura si parafa pe aceasta ultima fraza. Medicul mi-a aratat niste exercitii, si m-am dus cu ele la profesorul de sport, care m-a pus pe treaba si m-a recuperat rapid :) n-o sa uit totusi niciodata prima proba de control din clasa a 9-a, imediat dupa ce m-am recuperat - aruncarea mingii de oina. M-am plasat in locul in care trebuia, am luat avant si am aruncat, fara sa fiu atenta ca profesorul nota ceva in caiet. Au mai apucat sa strige colegii un "dom' profeeeee..." si mingea i-a aterizat fix in moalele capului :D cam din acel moment i s-a pus pata pe mine si m-a adus la ceea ce sunt astazi :) multumesc mingii de oina ;)

2. A doua "cea mai mare ora de sport" - primul campionat de baschet la care am participat impreuna cu colegele, in liceu. Am castigat o cupa ceramica, pe care am pus-o pe dulapul din spatele clasei, uitandu-ne toate cu jind la ea si cu gandul de a o lua acasa fara sa se supere coechipierele :) dorinta ni s-a implinit cateva saptamani mai tarziu, cand un baiat a aruncat o carpa uda spre spatele clasei si a nimerit cupa, care s-a "indoit" in cateva bucati, la fix cat sa putem lua fiecare acasa cate o bucata :)

3. A treia "cea mai mare ora de sport" - acelasi profesor m-a inscris la un cros in Sovata, in clasa a 12-a. Eu, nestiutoare, am plecat super entuziasmata, dupa ce trecusem un fel de "calificare" de aprox 1,5 km. Noi stiam ca respectivul cros are 3 km, de fapt a avut 5, si a fost si cu diferenta de nivel, lucru pe care eu nu-l intalnisem in viata mea pana in acel moment :D rezultat dezastruos, am ajuns penutima, am fost intrecuta si de un domn care avea in acel moment 71 de ani. Dar asa m-am apucat eu de alergat cu adevarat, si mi s-a ivit visul alergarii unui maraton :)

4. A patra "cea mai mare ora de sport" - BAC-ul. Am ales ca ultima proba sa fie educatia fizica, si am avut o jumatate de zi cu cele mai mari emotii posibile. Tin minte ca am avut proba "mentinut in atarnat - priza de sus" - trebuia sa stam 20 de secunde, dar comisia nu stia baremele, si pana a facut rost de ele aveam aproape un minut, ma invinetisem si tremuram toata :D m-au prins de picioare si m-au tras jos fortat :) Apoi saritura in lungime de pe loc, pentru care m-am incalzit si re-incalzit de cateva ori timp de vreo 2 ore, pentru ca in final sa sar tot neincalzita :) baremul era de 1,80 si aveam dreptul la 2 incercari - am sarit 1.95 si aproape ca m-am luat la harta cu comisia ca nu ma lasa sa mai sar o data, ca pot sa sar si peste 2m :D s-au uitat oamenii cu mila la mine - "ai nota 10, mai mult de atat nu-ti dam" si m-au trimis la proba urmatoare. A treia proba - baschet - am avut bafta sa am cateva fete mai neindemanatice inainte :) la fel, aveam dreptul la 2 incercari, dar pentru nota maxima trebuia sa nimeresc cosul :) intrucat spre deosebire de fetele din fata mea, chiar am prins mingea care mi-a fost pasata, si mi-a reusit si un dribling, comisia nici nu s-a mai uitat la cos, m-a notat cu 10 inca pe cand eram in mijlocul sariturii. Am nimerit si cosul, dar cred ca si de nu-l nimeream ma dadeau afara din sala, la fel ca la saritura :) Si cireasa de pe tort - proba de rezistenta, in complet alta parte a orasului - pe stadionul de fotbal din oras. Intrucat erau peste 40 de grade in plin soare, cred ca a fost afectat putin cronometrul, ca ne-au iesit tuturor timpi record :) sau o fi fost adrenalina? nu stiu, important e ca am luat 10 :)

5. A cincea "cea mai mare ora de sport" - primul semimaraton - Tusnad 2009. Povestea o puteti citi aici :)

6. A sasea "cea mai mare ora de sport" - primul maraton - Bucuresti 2009. Greu, incredibil de greu in zona "zidului", dar trecut cu bine pana la urma :)

7. A saptea "cea mai mare ora de sport" - prima mea cursa cu bicicleta, "obiect" cumparat cu cateva zile inaintea curse, dupa ce singura mea experienta anterioare cu o bicicleta se rezumase la a reusi sa merg in linie dreapta, pe asfalt, cateva sute de metri, cu vreo 10 ani inainte. Deci - stafeta la Duatlon Brasov 2010. Demential, din toate punctele de vedere :) o cursa de povestit la nepoti :)

De fapt, in ultimii 3 ani am avut multe "ore mari de sport" :) mai racoroase, mai calduroase, mai lungi sau mai scurte. Pe multe din ele le puteti gasi pe blog, cu etichete gen "concursuri", "alergare", "bicicleta" , sau altele cam in acelasi ton :)

Invitatia mea: faceti sport, faceti miscare! :) in varianta in care va simtiti mai bine - alergare, ciclism, inot, tenis, badminton, fotbal... pe mine ma ajuta in mai multe planuri - de la a ma mentine in forma (ma dau in vileag, dupa nasterea lui Alex am iesit la alergare pentru ca mi se parea ca ma "patratisem" :D), la a ma elibera de stres si ganduri aiurea, la a ma focusa pe obiective, la a invata sa pierd cu demnitate, la a avea rabdare, la a-mi planifica lucrurile din timp, si multe altele :) Testati pe pielea voastra! :) Puteti incepe maine, oricand intre 9-21, in parcul Lumea Copiilor, la Cea mai mare ora de sport, marca Dolce Sport, Smartatletic si GetFit :)

Eu voi fi sofer pe ruta Bucuresti - Oradea, dar voi ... sa va miscati bine! :)

p.s. poate reusesc si eu o alergare scurta in salina Turda, imi doresc mult sa facem o escala pe-acolo. Promit sa transmit live de la fata locului daca reusesc ;)